miercuri, 1 iunie 2016

Ruga suflete ranite

Tu suflet zbuciumat oprestete din alergat
Lacrimi nu mai am  au secat demult
Nu mai stiu cine sunt sau cine am fost.
Nu mai stiu ce vreau sau ce am vrut.
Parca totul in jurul meu se prabuseste sub ochii mei
Oameni care odinioara erau langa mine dispar
Precum umbrele trecutului.

Am obosit sa zambesc in zadar
Am obosit sa sper ca voi iubii din nou
Am obosit sa traiesc intr-o lume
Din care nu pot invata nimic
Decat ura dusmanie minciuna
In ce sa mai cred cand toate usile sunt ferecate
Cu un lacat uitat de trecerea anilor.

Caut o lumina de care sa ma agat
O lumina care sa ma duca
Spre o lume mai buna
Incare sa invat sa iubesc din nou
Asa cum iubeam candva
Sa iubesc cu inima si cu sufletu
Sa iubesc sincer si curat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu